Detaliile fac diferența...

Ce este real în jurul nostru?
     În teorie se spune că, în cazul în care vrem să știm dacă ceva există sau nu, trebuie să vedem acel lucru. Dacă nu-l vedem acesta prezintă două stări, ori există ori nu există (Schrödinger, 1935). Obiectele văzute de aproape par dintr-o altă lume. Universul microscopicilor este total diferit de al nostru, chiar dacă respectă aceleași legi ale fizicii. Dacă vedem un obiect și ne apropiem de el foarte mult, până aproape că-l atingem, îl vom percepe ca fiind un alt obiect.
     La fel și dacă ne îndepărtăm de el foarte mult...

foile unei cărți

litera X de pe tastatură

bila din vârful unui pix

vârful unui chibrit

o artificie

o cheie

lama unui cuțit zimțat

vârful unui ruj

un cristal de zahăr

capătul unei spaghetti

un fulg de porumb

suprafața unui plic de ceai

codița unui măr

suprafața unui burete de baie

spumă de săpun

capătul unei bucăți de carton

Powers of Ten™ (1977)

pentru alte detalii... click aici

până la următoarea apropiere...

o zi bună!

marius

...unul dintre subiectele posibile pentru Frontiere 10 (1)

Pentru tabăra Frontiere 10 (17 - 26 iulie 2015, Luncoiu de Sus, HD, 28 km de Deva) am ales să discutăm despre perioada Evului Mediu, defapt despre câteva subiecte din perioada celor 1000 de ani de tranziție de la Antichitate la Renaștere... ultimii 1000 de ani ai imperiului roman... 1000 de ani în umbra ”luminii” Bisericii... 1000 de ani războinici...

...dintr-o mie de subiecte posibile am ales câteva...

cavaler Templier (miniatură)

1. perioadele Evului mediu (general acceptat... între 500 - 1500 en)
- formarea regatelor
- expansiunile
- ciuma, bolile

2. Europa în Evul mediu, hărți cu statele Europene
- evoluția statelor în cei 1000 de ani...

 

Europa în anul 500 en

 

 

Europa în anul 1500 en

 3. tipurile de arme
- săbii, topoare, arcuri, arbalete, halebarde, sulițe, armuri, coifuri, sfârșitul cavalerilor datorat arbaletelor
- armele de asediu, arme de apărare, evoluția fortificațiilor, sfârșitul castelelor datorat apariției artileriei
- armele barbarilor
 

până data viitoare...
un ev mai bun...

o zi bună!
marius

Planete înnourate...

...pentru ca o planetă să aibă nori, trebuie să fie suficient de mare sau suficient de îndepărtată de steaua principală pentru ca vântul solar să nu-i spulbere atmosfera.
În sistemul solar majoritatea planetelor au atmosferă, compusă din diverse substanțe (sulfuri, metan, amoniac, apă sau dioxid de carbon), dar și câțiva sateliți naturali ai anumitor planete.

Venus

atmosferă: dioxid de carbon (93,5%), azot (3,5%), alte gaze

Pământul

atmosferă: azot (77%), oxigen (21%), argon (1%), dioxid de carbon (0.038%),
urme de apă sub formă de vapori (variază în funcție de zona climatică)

Marte

atmosferă: dioxid de carbon (95%), azot (3%), argon (1,6%),
conținând și urme de oxigen și apă

Jupiter

atmosferă: alcătuită din molecule de hidrogen și heliu
în cantități aproximative cu cele prezente în atmosfera Soarelui, dar și amoniac și apă

Saturn

atmosferă: amoniac, hidrosulfide de amoniu, apă

Titan
(satelit al lui Saturn)

atmosferă: azot (98.4%), metan (1.4%)

Uranus

 atmosferă: hidrogen (83%) și heliu (15%) și metan (2%)

Neptun

 atmosferă: hidrogen (80%) și heliu (19%) și urme de metan

Triton
(satelit al lui Neptun)

atmosferă: un strat subțire de azot

Cercetătorii au descoperit atmosferă și pe alți sateliți ai planetelor din sistemul solar, pe Ganimede (oxigen molecular, ozon, sodiu), Io (dioxid de sulf, sulf, sare, oxigen atomic), Calisto (dioxid de carbon și oxigen molecular), Europa (oxigen atomic și molecular), Enceladus (vapori de apă (91%), azot (4%), dioxid de carbon (3,2%), metan (1,7%)) și posibil Charon satelitul lui Pluto (s-au descoperit recent gheizere de apă și metan).

până-mi voi scoate capul din nori...

o zi bună!

marius