sâmbătă, 18 septembrie 2010

Legături...

Ciorile... "Porumbei ţigăneşti"





Legătura dintre Ţigani şi Ciori este dată de 2-3 idei (poate chiar 4 - sedentarismul, hrana de-a gata, hoţia). Prima ar fi aspectul, a doua ar fi tupeul caracteristic şi a treia ar fi una... gastronomică.


În prezent, în Romania trăiesc 8 specii de corvide, şi anume:

Gaiţa (Garrulus glandarius glandarius),

Alunarul (Nucifraga caryocatactes),

Coţofana (Pica pica),

Cioara de semănătură (Corvus frugilegus),

Cioara neagră (Corvus corone corone),

Cioara grivă (Corvus corone cornix),

Stăncuţa (Corvus monedula) şi

Corbul (Corvus corax)


Neamul Corvidelor a apărut pe lume în urmă cu circa 17 milioane de ani, undeva prin Australia, iar cele mai apropiate rude ale lor sunt Păsările Paradisului. De felul lor sunt sedentare (migrează doar dacă hrana se împuţinează), sociale (ajung să trăiască în colonii de 65.000 de exemplare), omnivore (nu au pretenţii culinare), nu se tem de om (trăiesc în apropierea oamenilor, profitând de pe urma muncii lui), şi nu în ultimul rând sunt cele mai inteligente păsări din lume (întrecând în inteligenţă şi isteţime bufniţele, păsările de pradă sau papagalii. Faptul că-şi crează unelte, în funcţie de situaţia dată, spune multe despre inteligenţa lor.). Toate corvidele se împerechează pe viaţă cu un singur partener. Fidelitatea ciorilor şi a corbilor este atât de mare, încât nu îşi caută alt partener decât dacă cel actual a fost ucis sau capturat.


video

video


Legătura corvidelor cu ţiganii este de ordin cultural, legată de "prima impresie", dar şi de comportamentul acestora în societate (este de la sine înţeles că mă nu se refer la toţi cei din etnia ţigănească, zisă şi rromă).
Se pare că ţiganii sunt un popor migrator sosit de pe undeva din sudul Asiei, în majoritatea lor venind din castele inferioare indiene, care s-au alipit comunităţilor locale, aşezându-şi taberele la marginea localităţilor. Ţiganii se regăseau prin Ţările Române (în secolul al XIV-lea) fie ca meşteşugari liberi (fierari, aurari, rudari, spoitori, căldărari, ursari, cântăreți etc) organizați în șatre, fie ca robi boiereşti sau mănăstireşti.
Împrăştiaţi prin Europa au devenit un simbol al triburilor nomade (rromi, domi, nomazii irlandezi sau scoţieni). Numele de "ţigan" pare a avea două surse, prima din grecescul athinganoi (a nu se atinge) ce face referire la o sectă din Turcia care practica izolaţionismul şi a doua de la ideea că Ţiganii ar fi provenit din Egipt (în germană Zigeuner, în engleză Gypsy, în franceză Gitan, în catalană Gitano, în maghiară Cigány, în bulgară Цигани, în turcă Çingeneler, în rusă Цыгане, în italiană Zingari).





"Prima impresie"
Aspectul. Culoarea penelor, în general neagru, aspectul neîngrijit, ciufulit, prăfuit. Ochi mici care exprimă viclenie, şiretenie, ochi care urmăresc să-ţi găsească punctul slab.


Tupeul caracteristic cu care te bâzâie, cu care insistă asupra cuiva până când, acel cineva, renunţă şi-i dă ceea ce ţiganul-ţigănuşul vrea. Sunt acei cerşetori care vin pe la mese la terasele restauranelor, cei de pe stradă, din gări etc. Nu-i de mirare că francezii s-au săturat de Gitan-ii noştri, cerşetori "pe străzile Parisului", hoţi de cupru sau de orice altceva ar aduce un ban, suficient de mult şi cu cât mai puţină muncă.


A treia idee, cea gastronomică, este şi cea de la care am plecat să scriu toate astea. Radu Anton Roman într-una dintre cărţile lui despre reţetele culinare tradiţionale româneşti (Bucate, Vinuri şi Obiceiuri Româneşti), aminteşte de faptul că în vremurile de foamete, exista în comunităţile ţigăneşti sărace obiceiul de a prinde ciori pentru a le mânca.
Mai Pampu, un ţigan bătrân îşi aminteşte: "La Luncanii Luduşului, în vreme de primăvară târzie, facem tocăniţă şi prăjeală dar şi alte bucatele, o ţâră gustoase, din ciori tinere. Nu-i greu să le prinzi, mai rău e că ne vede lumea şi ne râde, da' râde degeaba, 
că ciorile-s mai curate ca raţa ori gâsca." În continuare, autorul citeză ironia românilor de altă dată, care considerau ciorile drept "porumbei ţigăneşti".
(Conform unui studiu efectuat în 2005 de o echipă de cercetători din Germania, carnea de cioară are mai puţine toxine şi compuşi reziduali decât carnea de porc.)


Nu ştiu dacă a lega ciorile de ţigani sau ţiganii de ciori este un "lucru bun" pentru ciori, pentru ţigani însă, cred c-ar trebui să fie o fală. Corvinii Hunedoarei când şi-au ales ca principalul însemn heraldic un Corb, nu cred că au mers pe idea că ciorile, corbii, şi celelalte, sunt hoţi, leneşi, profitori "la colţ de stradă" şi aşa mai departe, ci că toate acestea sunt inteligente, isteţe, curioase, şi de viaţă lungă (în cazul corbilor).


însemnele heraldice ale Huniazilor

blazonul Corvinilor

Castelul de la Hunedoara

elemente decorative - Castelul de la Hunedoara



surse:
www.descopera.ro
www.castelulcorvinilor.ro
ro.wikipedia.org




o zi bună!
marius

2 comentarii:

C a r r a spunea...

Imi amintesc de prenumele unei colege din scoala generala: Stanca. Mama ei o alinta Stancuta.

C a r r a spunea...

Legatura

Pekinezul - "leul" chinezilor
http://www.animale.ro/caini/pekinez