Importante personalităţi ale culturii româneşti, Eminescu, Brâncuşi, Spiru Haret, şi-au "împrumutat" numele unor forme de relief extraterestre sau unor obiecte cosmice din sistemul solar.
Astfel că un crater de pe partea nevăzută a Lunii, undeva înspre sudul satelitului, poartă numele lui Spiru Haret, de 25 km diametru
craterul Spiru Haret, pe Lună
Un crater de pe Venus din emisfera sudică se numeşte Elena Văcărescu, are 35 km în diametru (din 1994)
craterul Elena Văcărescu, pe Venus
Formaţiunea vulcanică, numită "patera", poartă numele sopranei Hariclea Darclee, din 2003
patera Hariclea Darclee, pe Venus
Pe Mercur se află craterul Eminescu, de 125 km (din 2008)
craterul Eminescu, pe Mercur
Pe Marte se află 2 cratere cu numele unor localităţi din România, Iazu (6,8 km) şi Batoş (17,2 km) şi Valea Rhabon (246 km), Rhabon este numele antic al râului Jiu
Batoş şi Iazu, cratere pe Marte
Valea Jiului, pe Marte
Tot pe Lună se află şi Montes Carpatus, deasupra craterului Copernicus, în bazinul Mare Imbrium, vizibil cu ochiul liber de pe Pământ
Munţii Carpaţi, pe Lună
O serie de asteroizi, din celebra "centură", dintre Marte şi Jupiter, poartă nume româneşti: Brâncuşi, Eminescu, Enescu, Donici, Pârvulescu, Alexescu, Bîrlan, Oberth, Dragesco, Grebenikov, Sanduleak, Transilvania, Salonta, Piatra Neamţ, Danubio
asteroizi "români"
cometele Daimaca
Fără nicio legătură cu vreun nume românesc, decât cu al meu, o regiune deluroasă din vestul Lunii, poartă numele Marius domes, în Oceanus Procellarum, după astronomul german Simon Marius.
dealurile Marius, de origine vulcanică, pe Lună
sursa:
wikipedia
the-moon.wikispaces.com
astro-urseanu.ro/romanipecer.html
până la următoarea urcare la ceruri...
o zi bună!
marius
Un comentariu:
o zi "luna" si tie !
Trimiteți un comentariu